Guide to the exploitation of Intellectual Property

Analiza de oportunitate

Majoritatea activităților de cercetare aplicativă pot să creeze rezultate care au potențial de valorificare prin comercializare.

Acele rezultate trebuie identificate din timp (pe parcursul dezvoltării activităților de cercetare), deoarece în cazul când acestea ar putea fi valorificate prin comercializare ar trebui să fie protejate din punct de vedere al proprietății intelectuale. Protecția proprietății intelectuale reprezintă o acțiune necesară în scopul valorificării rezultatelor de cercetare.

În cazul valorificării prin comercializare, de regulă forma de protecție a PI este brevetul de invenție.

Trebuie însă ținut cont de faptul că brevetarea este un proces costisitor, deci nu se vor depune brevete pentru toate cercetările care generează PI, de exemplu, atunci când este potrivită o altă formă de protecție a PI, rezultatul acelei cercetări nu poate fi valorificat prin comercializare (prin licențiere sau crearea de start-up).

Protecția PI (vedere de ansamblu și legislație)

De ce este importantă proprietatea intelectuală pentru cercetătorii din universitate

Proprietatea intelectuală (PI) permite să se protejeze invențiile care rezultă din cercetarea realizată de cercetătorii din universitate.

Terțe părți nu pot exploata comercial această PI fără permisiunea autorului.

Politica de proprietate intelectuală a UPB informează cu privire la drepturile de inventator asupra proprietății intelectuale pe care o generează cercetătorii în timp ce sunt angajați la UPB.

Proprietatea intelectuală la UPB

La universități, proprietatea intelectuală este generată cel mai frecvent ca rezultat al activităților de cercetare.

Cele mai frecvente tipuri de protecție a proprietății intelectuale care rezultă din activitățile de cercetare realizate la UPB sunt brevetele, drepturile de autor, drepturile la baze de date și cunoștințe confidențiale.

PI acoperă, de asemenea, desenele, mărcile comerciale, drepturile interpreților, indicațiile geografice și alte drepturi.

Mai multe forme de PI se pot aplica unei singure creații – de exemplu, software-ul poate fi uneori protejat atât prin brevete, cât și prin drepturi de autor.

Prezentare generala a IP

Brevete: acoperă invențiile care sunt noi, inventive și au aplicații practice. Brevetele se obțin prin solicitarea unei cereri de brevet și are o durată maximă de 20 de ani.

Legislația din RO privind invențiile

Drepturi de autor: acoperă opere și programe literare, dramatice, muzicale, artistice. Este un drept automat care nu necesită o cerere și are o durată maximă de 70 de ani de la moartea autorului (în funcție de jurisprudență).

Legislația din RO privind Drepturile de Autor

Cunoștințele confidențiale: acoperă informații confidențiale nepublicate, secrete comerciale, procese, metode și abilități. Nu necesită o aplicație, dar necesită o gestionare atentă și are o durată maximă nelimitată.

Drepturile bazei de date: acoperă bazele de date. Nu necesită o cerere și are o durată maximă de 15 ani.

Dezvaluirea unei idei sau invenții

Dezvăluirea invențiilor

Etapele analizei privind protecția în scopul valorificării PI și a identificării rutei potrivite de urmat:

Primul pas esențial în procesul de valorificare prin comercializare a unei idei, invenții, tehnologii este de a fi discutată și dezvăluită echipelor de specialitate din cadrul UPB ( SITT, Marketing și Comercializare).

De asemenea, la nivelul Facultăților reprezentanții echipei de inovare pot să identifice împreună cu directorii de proiecte acele rezultate care ar fi de interes pentru a fi valorificate prin comercializare și să îndrume potențialul inventator spre a urma traseul necesar protecției și valorificării acelor rezultate împreună cu reprezentanții SITT.

Nu este niciodată prea devreme pentru a discuta despre o idee inovativă la care se lucrează; este important să se discute aspectele de noutate științifică / tehnică înainte de a face publice informații despre rezultatele obținute. Acest lucru va permite ca să fie asigurată o protecție corespunzătoare a proprietății intelectuale, avantajoasă din perspectiva valorificării acesteia, în condiții de perfectă confidențialitate a informațiilor dezvăluite, în raport cu terțe părți interesate.

În acest scop se va completa un formular de dezvăluire a unei invenții/ idei cu potențial de a deveni o invenție.

Formular de dezvăluire invenție:

Descărcați formularul de dezvăluire invenție

Procesul de decizie privind Licențierea unei tehnologii către industrie vs. Dezvoltare Start-up

Specialiștii din compartimentul de Marketing și Comercializare vor colabora strâns cu inventatorul pentru a determina care este cea mai bună soluție de a valorifica în piață produsul/procesul/metoda/tehnologia nouă. Adesea, aceasta va fi licențierea tehnologiei noi unui partener industrial. Licențierea se poate practica atât companiilor mici, în creștere, precum și întreprinderilor mari, consacrate.

Unii factori care sunt luați în considerare atunci când echipa UPB lucrează cu inventatorul pentru a decide cea mai bună abordare a comercializării tehnologiei includ:
Poziția IP – dacă este îngustă, licențierea poate fi mai bună.

Este probabil un nou IP? Dacă nu, licențierea poate fi mai bună.

Este nucleul tehnologiei pentru zona dvs. de cercetare sau cercetarea viitoare? Dacă da, un start-up e poate fi cea mai potrivită cale.

Există un potențial partener industrial cu abilitățile, facilitățile și expertiza pentru a vă duce tehnologia mai departe? Dacă da, licențierea ar putea fi abordarea corectă.

Decizia cu privire la formarea unui start-up sau licențierea tehnologiei către industrie este luată în comun între echipele SITT, Comercializare și de Marketing ale UPB împreună cu inventatorul. Această decizie se va lua în urma unui proces de colaborare.

Se iau în considerare mai mulți factori atunci când se decide dacă să licențiem o tehnologie unei companii existente sau să se înființeze o nouă companie de tip start-up, care să dezvolte și să comercializeze tehnologia. Nu există un moment prestabilit în timpul procesului de evaluare a tehnologiei în care trebuie luată decizia.

Criteriile descrise mai jos (și altele, eventual) sunt monitorizate continuu în timpul procesului de evaluare a posibilităților și poate dura ceva timp până la momentul deciziei de opțiune: licențiere vs. firmă de tip start-up.

Factori care pot favoriza decizia de a acorda licență unei terțe părți

Subiectul analizei	Condiția / factorul favorizant
Proprietatea intelectuală	Domeniul de protecție al PI relativ “îngust”; Dezvoltarea PI existentă puţin probabilă; DPI preexistente dominate de terți, corelat cu posibilitatea existenței unui număr limitat de beneficiari de licenţă; PI ca atare (+/- date asociate) suficientă pentru licență; Nu este necesară o asistență semnificativă după acordarea licenței.
Inventatorul	Tehnologia nu se află între prioritățile cercetărilor actuale / viitoare ale inventatorului; Presiune pentru a genera un venit în avans sau pentru a obţine rapid venituri din cercetare; Inventatorul nu este motivat să ȋnfiinţeze un start-up.
Oportunitatea comercială vs. investiția necesară	Dezvoltare / îmbunătățire tehnologică incrementală (progresivă, în etape succesive) pe o piață consacrată / matură; Domeniul este în prezent neatractiv pentru investitori; Piață mult prea redusă pentru a justifica chiar și o mică investiție; Un start-up ar necesita investiții majore, pe termen lung, cu risc ridicat.
Resursele	Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente sunt deținute de o terță parte; Progresul ar putea fi obţinut cu ajutorul consultanților și folosind un management intern, cu condiţia să se dorească o dezvoltare ulterioară și să existe o finanțare; Nu există un management adecvat pentru un start-up.
Tehnologia	Piață unică, aplicație validată și / sau componentă a unui sistem mai mare; Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licență (sau pot fi generate rapid, la costuri modeste).
Disponibilitatea licențelor	Titularii / beneficiarii de licență pot fi ușor identificați pe o piață bine conturată (nu prea mulți concurenți, iar piața nu este fragmentată); Este disponibil un titular / beneficiar de licență, pregătit să acționeze ȋn calitate de prim client.
Controlul & Monitorizarea	UPB nu dorește să se implice ȋn procesul de control și monitorizare al dezvoltării unei tehnologii.
Aspectele economice	Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari din acordarea de licențe către terți, decât prin înființarea unui start-up.
Obiectivul tranzacţiei	Nu este cazul unei afaceri de sine stătătoare. Este vorba de o tehnologie, nu de o companie.

Factori care pot favoriza decizia de a ȋnfiinţa un start-up bazat pe tehnologie

Inventatorul	Inventatorul dorește să rămână implicat și este interesat, putând aloca în acest scop timp și resurse; În mod alternativ, dacă se poate gestiona dezvoltarea fără sprijinul inventatorului, iar acesta are o viziune pe termen lung, fiind dispus să amâne primirea de recompense.
Oportunitatea comercială vs. investiția necesară	O tehnologie disruptivă sau o nouă tehnologie pe o piață deschisă către noi „jucători”, respectiv o tehnologie capabilă să creeze o nouă piață; O piață „difuză”, cu mulți „jucători” – fără „jucători” dominanți, cărora să li se acorde licențe – mai bine să se lanseze un start-up, care să creeze un nou produs și să-i servească pe toți „jucătorii”, prin acorduri de distribuție; Domeniul de piață al tehnologiei dezvoltate este atractiv pentru investitori; Dimensiunea pieței poate justifica investiția viitoare necesară; Fondatorii și investitorii sunt dispuși să accepte cerințele majore de investiții, care comportă un risc ridicat.
Resursele	Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente nu sunt deținute de o terță parte; Suntem siguri că putem identifica sau am identificat deja o astfel de echipă managerială.
Tehnologia	Tehnologii disruptive, „tehnologii platformă” inclusiv în domeniul PharmTech, sau sisteme integrate (mai degrabă decât componente), care distribuie / diminuează riscurile și crește oportunitățile de valorificare; prezintă șanse mai mari de a obține profit, raportat la o singură tehnologie; Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente încă nu sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licenţă și nu pot fi generate rapid, cu costuri rezonabile; Este necesar un start-up pentru a dezvolta tehnologia până la un punct în care valorificarea să se facă cu maxim de eficiență.
Disponibilitatea licențelor	Titularii / beneficiarii de licență nu pot fi ușor identificați.
Controlul & Monitorizarea	UPB dorește să se implice activ în dezvoltarea tehnologiei, în mod indirect, prin licențierea tehnologiei către o companie de tip start-up și eventual chiar să investească în ea.
Aspectele economice	Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari dacă provin de la un start-up, decât dacă sunt obținute dintr-o licență acordată unei terțe părţi.
Obiectivul tranzacţiei	Un plan de afaceri / studiu de caz poate fi realizat pentru crearea unei companii de tip start-up în jurul tehnologiei respective.

Valorificarea PI prin comercializare

Analiza ca primă etapă în determinarea oportunității valorificării PI în vederea comercializării va stabili:
A. PI (idee cu potențial de invenție, invenție brevetată sau nu) este de interes pentru valorificare prin comercializare. UPB va urmări realizarea etapelor de obținere a brevetului sau/și de comercializarea a DPI prin cea mai potrivită metodă stabilită pe parcursul procesului de analiză: licențiere DPI ( în general o invenție brevetabilă sau brevetată către o întreprindere sau licențiere către un strat-up al UPB. În continuare sunt prezentate etapele care trebuie parcurse pentru comercializarea DPI asupra PI ale UPB.
B. PI (idee cu potențial de invenție, invenție brevetată sau nu) nu este de interes pentru a fi valorificată prin comercializare de UPB. În acest caz inventatorii din UPB pot solicita atribuirea PI, care este formal respinsă de SIIT și Echipa de Marketing și Comercializare în vederea valorificării.

Procesul de verificare – „ due diligence”- a PI

Procesul de „ due diligence” a PI

Echipa de marketing și comercializare derulează un proces formal de verificare a situaţiei juridice, financiare, operaționale preexistente – „due diligence” – înainte de a demara comercializarea propriu-zisă sau transferul DPI ale UPB (în situația când comercializarea efectivă s-ar realiza de către o firma “UPB Innovation S.A.” cu misiunea de a comercializa activele de PI ale UPB), pentru a reduce riscul nerespectării termenilor și condițiilor unei terțe părți (de ex., o organizație de finanțare a activităților CDI, un partener în proiectul care a generat PI etc.) și identifică alte eventuale obligații către respectivele terțe părți.

Totodată, pentru demararea acestui proces, inventatorii trebuie să completeze un formular de „due diligence”, prin care se solicită să precizeze în mod explicit următoarele:
Cine sunt cercetătorii din UPB și colaboratorii externi, care au contribuit la realizarea invenției;
Care au fost sursele de finanțare a proiectelor de cercetare care au condus la obținerea invenției;
Care au fost materialele, obținute din surse independente față de UPB, care au fost utilizate pentru a genera respectiva invenție;
Ce programe de calculator, obținute din surse independente față de UPB, au fost folosite pentru a genera respectiva invenție;
Ce alt aranjamente contractuale au fost implicate pentru a genera respectiva invenție.

Pe baza acestor informații, Echipa pentru parteneriate și comercializare va verifica apoi condițiile de finanțare și orice alte acorduri legate de PI și va propune soluții de rezolvare a oricăror problemă care pot rezulta din respectiva analiză.

Documentul de analiză – diagnostic „due diligence” va conține și modalitate de distribuire a veniturilor realizate din comercializarea DPI asociate între persoanele fizice participante, în conformitate cu Schema de recompensă pentru Inventatori a UPB.
Cele trei părți obligatorii ale unei analize – diagnostic „due diligence”.

Formularul Due Diligence

Descarcati formularul Due Dilligence

Partea A - Detalii de referință

A.1 Cazul brevetelor
Detaliile de referință cuprind informații pentru identificarea invenției și a cererii de brevet depuse, pentru a permite efectuarea analizei „due diligence” și pentru a putea descrie PI specifică, în cazul unei cesiuni a acestui DPI.

A.2 Cazul altor forme de DPI (nu brevete)
Detaliile de referință cuprind informații pentru identificarea respectivului DPI (incluzând o copie a documentului doveditor), pentru a permite efectuarea analizei „due diligence” și pentru a putea descrie PI specifică, în cazul unei cesiuni a acestui DPI.

Partea B - Detalii privind procesul inventiv / generarea PI

B.1 Perioada creativă / inventivă
Vă rugăm să precizați perioada în care PI a fost concepută și dezvoltată, deoarece acesta va furniza datele de referință pentru perioada de efectuare a analizei „due diligence”.

B.2 Contribuții din afara UPB
Într-o primă secțiune, vă rugăm să confirmați sau infirmați dacă persoane fizice / inventatori dintr-o instituție din afara UPB au contribuit la crearea PI și, în caz afirmativ, vă rugăm să le enumerați în secțiunea B.3.

Într-o a doua secțiune, vă rugăm să confirmați sau infirmați dacă generarea PI a fost externalizată către o organizație din afara UPB și, în caz afirmativ, vă rugăm să le enumerați și să furnizați toate detaliile necesare pentru analiza „due diligence”. Vă rugăm să enumerați finanțările pentru cercetarea derulată de către organizația externă în secțiunea C.2.

B.3 Contribuția la obținerea PI / invenției

B.3.1 Cazul unor DPI cu protecție legală
Toate persoanele care au adus o contribuție inventivă la obținerea PI trebuie să fie listate în această secțiune, inclusiv inventatorii din afara UPB.

B.3.1.1 Cazul unor invenții
Conform legislației românești, inventatorii sunt „adevărații creatori ai invenției”. Acest aspect se referă la cei care au avut ideea originală, au formulat ipotezele de lucru și, în cele mai multe cazuri, au efectuat activitățile de cercetare științifică necesare pentru obținerea invenției. Realizarea “pasului” nu include asistența tehnică calificată, cu excepția cazului în care un asemenea specialist a utilizat o metodă de lucru proprie, poate chiar total diferită de bunele practici din domeniu sau față de modelele educaționale / pregătire profesională convenționale, care a produs ulterior rezultate valoroase în sprijinul obținerii invenției. În al doilea rând, nu există instrumente juridice, univoc definite, pentru a decide în materia atribuirii calității de inventator.

Este de dorit să definim și justificăm cât mai clar contribuțiile la realizarea “pasului” inventiv; de exemplu, aceste contribuții nu vizează conducătorii din organizație, care au oferit sfaturi, încurajări, finanțare sau au avut numai rolul de facilitatori ai activității inventive. Argumente similare se aplică și co-autorilor dintr-o lucrare științifică. Este posibil să se dorească recunoașterea contribuțiilor asistenților tehnici, furnizorilor de materiale de lucru și persoanelor cu mare experiență din departamentul implicat în obținerea unor rezultate științifice în lucrările publicate, ca și co-autori, dar acest lucru nu oferă calitatea de inventator în scopul obținerii unui brevet.

Nerespectarea corectitudinii recunoașterii calității inventatorilor poate constitui un motiv pentru invalidarea unei cereri de brevet, prin urmare vă rugăm să vă asigurați că toți cei care au avut o contribuție inventivă reală și efectivă sunt menționați în mod corespunzător. Încă un exemplu relevant: cineva care a tocmai a efectuat niște experimente în domeniul invenției, nu trebuie considerat ca fiind un real inventator.

B.3.1.2 Cazuri altor DPI protejate legal
Spre deosebire de situația descrisă mai sus pentru invenții, contribuția unui individ la obținerea unei PI non-brevet reprezintă orice contribuție individuală adusă la generarea acelei PI, de ex. generarea de date, know-how sau elaborarea de programe de calculator (software).
Contribuția procentuală (eventual financiară) / contribuția inventivă va oferi baza de stabilire pentru procentajul din veniturile realizate acordate persoanelor fizice / inventatorilor, care sunt îndreptățiți să le primească, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori, din UPB. Pentru PI deținută partajat, între UPB și alte organizații / persoane fizice independente, trebuie să fie menționată, în această secțiune, repartizarea procentuală a cotelor deținute de fiecare parte și, de asemenea, baza de calcul pentru procentajul din veniturile realizate cuvenite unui co-proprietar, în cazul în care PI a fost creată împreună cu cercetători dintr-o instituție din afara UPB.

B.4 Alt personal din UPB, care contribuie la realizarea unei invenții, nu în calitate de inventatori
În această secțiune, inventatorii ar trebui să desemneze persoanele care au contribuit la realizarea invenției (de ex., au efectuat experimente), dar au lucrat numai sub îndrumarea inventatorului (inventatorilor). Vă rugăm să enumerați și alte categorii de personal de cercetare, precum ar fi studenții doctoranzi, colaboratorii, tehnicieni de laborator etc., care au fost implicați în realizarea invenției. Aceste informații sunt necesare atunci când există nelămuriri cu privire la autoratul asupra realizării “pasului” inventiv, respectiv al proprietății asupra invenției realizate. În anumite circumstanțe, precum ar fi situația când există un singur inventator, SITT îi va contacta pe contribuitorii enumerați mai sus, pentru a le solicita confirmarea că sunt de acord cu descrierea contribuției lor la realizarea respectivei PI.

B.5 Cota de venituri a UPB (opțional)
UPB distribuie veniturile realizate din comercializarea PI către persoanele fizice și departamentele îndreptățite în acest scop, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori. În acest sens, veniturile UPB sunt distribuite în funcție de contribuția celor îndreptățiți la realizarea PI / contribuția inventivă (specificată într-un tabel din secțiunea B.3). Dacă unii inventatori doresc să împartă partea lor din venituri cu alte persoane din UPB, aceștia trebuie să specifice cu cine anume, respectiv procentul pe care doresc să-l aloce pentru fiecare asemenea persoană, în parte.

Vă rugăm să rețineți, pentru PI partajată cu alte organizații / persoane fizice, cota de venituri va fi calculată proporțional, în funcție de procentul contribuției persoanelor fizice din UPB (calcul pro-rata).

Partea C – Detalii financiare și statutul de angajat al creatorului de PI / inventatorului

Scopul părții C al formularului de analiză „due diligence” este de a înregistra toate informațiile relevante pentru desemnarea titularului DPI și a oricăror potențiale revendicări ale unor terțe părți asupra respectivei PI. Informațiile furnizate vor ajuta UPB și firma UPB Innovation S.A. pentru o atribuire corectă a dreptului de proprietate și determinarea oricăror alte obligații față de terți cu privire la respectiva PI. Dacă există dubii, este necesar să fie oferite toate informațiile importante asupra modului în care a fost creată invenția, respectiv a fost obținută o anumită PI.

Fiecare creator / inventator din UPB trebuie să completeze și să semneze partea C din formularul de analiză „due diligence” (vă rugăm să completați partea C din formular pentru fiecare invenție în parte, în cazul în care există mai multe).
C.1 Detalii despre situația resursei umane, implicată în perioada creativă, de realizare a invenției În acest sens, trebuie completat un tabel cronologic cu situația raporturilor de muncă cu UPB, pentru fiecare inventator în parte. De ex., dacă în perioada de realizare a invenției, așa cum este menționat în secțiunea B.1, statutul de angajat la UPB s-a modificat, sau ați fost student, respectiv nu erați angajat în UPB, vă rugăm să specificați aceste aspecte pe linii separate în tabelul cronologic, conform modelului de mai jos (realizarea invenției: 2019-2020).

Licențe software open source (SOS)

Conform unei licențe de software open source (SOS), atât codul sursă, cât și codurile obiect sunt acordate titularului de licență, permițând dezvoltatorilor să analizeze, să modifice și să îmbunătățească produsul. Dezvoltatorii de software care doresc să își licențieze software-ul gratuit (adică numai codurile obiect) nu necesită o licență SOS și ar trebui să contacteze SITT pentru o licență personalizată / gratuită de software sau o licență academică de software. Pentru sfaturi privind comercializarea software-ului, contactați Echipa pentru parteneriate și comercializare.
Pentru software-ul independent (și anume software care nu încorporează alt software sau nu este un derivat al altui software), trebuie parcurși câțiva pași pentru a determina cea mai potrivită licență așa cum se prezintă mai jos.

Pasul 1: Obțineți permisiunea scrisă pentru a include codul terților într-o versiune SOS, dacă software-ul include codul rezultat din activitatea dvs. dintr-o organizație independentă sau de la un fost colaborator și publicați codul în conformitate cu termenii permisiunii scrise;

Pasul 2: Respectați termenii și condițiile unui finanțator, dacă acestea stipulează modul în care ar trebui lansat software-ul;

Pasul 3: Dacă doriți să vă asigurați că toate produsele derivate ale software-ului dvs. sunt lansate sub o licență open source, apoi publicați software-ul sub o licență de tipul GNU GPL;

Pasul 4: Dacă aveți un brevet asociat cu software-ul comercializat de către UPB, contactați Echipa pentru parteneriate și comercializare pentru sfaturi privind lansarea software-ului;

În cele din urmă, pasul 5: Dacă doriți să publicați software-ul cu o licență simplă, utilizată în mod obișnuit, care are un “disclaimer” , procedați folosind o licență de tip BSD.

Licențierea DPI asupra PI a UPB către o firmă de tip start-up a UPB

Procedura înființare firme de tip start-up în UPB

Fiecare firmă de tip start-up din UPB are specificul ei, cu diferite nevoi, iar traseul de evoluție depinde de o gamă largă de factori, precum: industria (tehnologie și piețe) în care activează, finanțarea de care dispun, partenerii cu care pot colabora etc.
Echipa de suport Start-up din UPB are o experiență dovedită în crearea, dezvoltarea și vânzarea / transferarea afacerii către alți investitori sau companii, pe baza activităților CDI din UPB și vă pot oferi asistență în „călătoria” dvs. antreprenorială, indiferent de ruta pe care o va urma firma de tip start-up. Concret, serviciile echipei de suport Start-up din UPB sunt oferite personalului academic și studenților universității noastre, care formează companii bazate pe tehnologie, cu DPI obținute în UPB.

Etape pregătitoare pentru lansare start-up

Lansarea unei firme de tip start-up este o întreprindere majoră. În calitate de inițiator al unei activități de cercetare în jurul căreia se va „construi” noua firmă, este foarte probabil că aceeași persoană va îndeplini un rol major (managerial) în start-up, precum și calitatea de prim acționar (membru fondator).
Echipa de suport Start-up din UPB vă poate acorda un sprijin important în etapele pregătitoare pentru înființare (pre-formare), cu o serie de sfaturi și asistență practică, precum și cu recomandarea unor experți pentru activități de mentorat.

În etapa de pre-formare, este nevoie de un efort laborios de pregătire, care va oferi inițiativei dvs. o bază solidă pentru obținerea unui succes antreprenorial.

Colaborarea start-up cu Echipa pentru parteneriate și comercializare

Rolul Echipei pentru parteneriate și comercializare, la nivel de facultate este:
Identificarea și protecția proprietății intelectuale (PI). PI se asociază cu avantaj competitiv major și, în absența unor DPI protejate corespunzător, nu se justifică înființarea unei firme de tip start-up;
Completarea formularului de „due diligence” pentru a identifica cu exactitate cine deține PI, cuprinzând informații esențiale asupra cărora investitorii și managementul oricărei companii vor să fie în deplină cunoștință de cauză;
Elaborarea unei strategii de management a DPI, pe termen mediu și lung.

Rolul echipei de suport Start-up din UPB este:
Evaluează potențialii clienți și piața pentru firma de tip start-up și susține dezvoltarea unui model de afacere inovativă, inclusiv oferta specifică obținerii unui avantaj competitiv. Cu alte cuvinte, o tehnologie „excelentă” (“technology push”) nu este suficientă – este nevoie și de clienți (“market pull”);
Ajută la elaborarea unui „business case” și a unui „pitch” de investiții, pentru a vă ajuta să accesați surse de finanțare, de toate tipurile (public și privat).

Demararea Start-up

Înființarea start-up
Aspectele esențiale Elementul complicat îl constituie pentru a asigura compania:

are acces la adresa IP necesară (inclusiv orice licențe de la Imperial și alte universități); are relațiile de muncă corecte;
este structurat într-un mod adecvat pentru viitorii investitori;
nu creează nicio obligație fiscală pentru universitari;
se asigură că toată lumea este destul de stimulată pentru munca viitoare (prin opțiuni de acțiune și investire).
Avem un proces standard pentru a face acest lucru cât mai lin posibil. În funcție de ruta pe care o selectați în Founders Choice, vom contribui, de asemenea, la înființarea companiei cu proprii consilieri legali și financiari independenți, asigurători, o identitate de marcă și un site web, cont bancar și vom oferi instruire pentru a vă ajuta cu responsabilitățile fondatorului.

Schema de recompensă

Regimul veniturilor obținute de UPB prin valorificarea activelor de proprietate intelectuală se va constitui și se va gestiona printr-o Schemă de recompensă.

Repartizarea veniturilor obținute prin licențiere se face astfel:
În cazul invențiilor de serviciu brevetate sau în curs de brevetare;
Suma forfetară obținută la încheierea contractului de licențiere revine în totalitate unui Fond de Dezvoltare Tehnologică, administrat de către SITT și este destinată susținerii recompensării inventatorilor și utilizării costurilor cu brevetarea.

Distribuția veniturilor provenite din comercializarea DPI

Veniturile nete obținute pe baza comercializării DPI din UPB vor fi distribuite după cum urmează:

Venituri nete	Autori / Inventatori	SITT / Grupuri CDI	UPB
Sub 100.000 RON	75%	10%	15%
Între 100.000 și 300.000 RON	65%	10%	25%
Între 300.000 și 1.000.000 RON	55%	10%	35%
Peste 1.000.000 RON	45%	10%	45%

Alocarea de 10% menționată mai sus este repartizată între SITT și Echipa de Marketing și Comercializare care are reprezentanți și la nivelul Facultăților. Din aceste fonduri se pot susține specialiști externi, avocați în legislație de drepturi de PI, experți cercetători pentru consultanță științifică și tehnologică, experți în marketing cunoscători ai pieței pe un anumit domeniu/domenii, ținând cont de contribuțiile acestora la comercializarea DPI asociate, contribuțiile respective urmând a fi stabilite de către SITT.

UPB va distribui partea de venituri nete către fiecare dintre membrii grupului de Creatori / Inventatori, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea de cunoștințe noi și originale, așa cum a fost convenit cu aceștia în formularul de dezvăluire a invenției și / sau în acordul scris de cesiune a DPI. În lipsa unui astfel de acord scris, cota Creatorilor / Inventatorilor va fi împărțită între ei, ținând cont de valoarea și de conținutul contribuțiilor lor efective, acestea urmând a fi stabilite de către SITT, prin monitorizarea atentă a întregului proces de obținere și valorificare a DPI comercializate.

Distribuția veniturilor nete obținute, către Creatori / Inventatori, se va face anual, corespunzător veniturilor realizate în anul precedent.

Licențierea DPI asupra PI ale UPB către o terță parte

Definiții

Licențiere – procesul de acordare a dreptului de folosință a activelor de proprietate intelectuală către un terț;

Licență – autorizarea pe care o acordă titularul drepturilor de proprietate intelectuală unui terț pentru a le folosi;

Licențiar – titularul dreptului de proprietate sau, după caz, mandatarul acestuia;

Licențiat – persoana fizică sau juridică care cumpără licența;

Redevențe – plățile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea utilizării oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor cinematografice și programelor informatice, orice brevet, marcă de comerț, desen ori model, plan, formulă sau procedeu secret de fabricație, ori pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific; plățile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori științific. În plus, redevența cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formă spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activități similare;

Termen de primă comercializare a produsului – este timpul necesar cumpărătorului / licențiatorului pentru realizarea primelor vânzări pe piață a produsului care a făcut obiectul licențierii.

Valorificarea activelor de proprietate intelectuală a UPB se inițiază de către SITT și direct prin Echipa de Marketing și Comercializare sau prin transferul către o Compania a UPB (ex. Innovation UPB în care UPB este acționar unic ) care efectuează vânzarea efectivă, după ce a realizat un proces amplu de marketing, identificare și alegere client. Termenii de licențiere prevăzuți în contractul de licențiere) sunt propuși de Echipa de marketing și Comercializare și SITT și avizate de către Consiliul de Administrație al UPB (CA-UPB). În cazul în care vânzarea se realizează prin Compania UPB Innovation UPB va trebui în prealabil să efectueze cesiunea DPI a PI ale UPB către această Companie împreună cu contractul de licențiere. Compania are o marjă de negociere cu clientul ales, precizată prin contractul de cesiune. Echipa de Marketing și Comercializare, în colaborare cu SITT, vor respecta pe parcursul acestor tranzacții principii fundamentale de predictibilitate, echitate, transparență față de autorii brevetelor în legătură cu stadiul procesului de licențiere și comunicare profesională în relația cu terții.

Licențierea presupune un contract cu drepturi și obligații față de care părțile sunt obligate legal – inclusiv respectarea proprietății intelectuale a entității licențiatoare, în cazul de față UPB. Prin schema de recompensă se stabilesc cotele de participare la veniturile obținute din vânzarea licenței care se repartizează la inventator(i), Universitate, Compania UPB Innovation

Condiții financiare privind licențierea

Metoda standard de licențiere agreată de UPB este solicitarea către licențiat a plății unei sume forfetare la semnarea contractului de licențiere și plata unei redevențe anuale exprimată ca procent din vânzări pe durata a minim 5 ani, începând cu primul an de comercializare a produsului. Termenul de primă comercializare a produsului nu poate depăși 2 ani de la data semnării contractului de licențiere. În cazul depășirii acestui termen, contractul de licențiere se renegociază.
Suma forfetară minimă acceptată de UPB trebuie să acopere cuantumul cheltuielilor de brevetare în regim de urgență și costurile menținerii protecției pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la acordarea brevetului.

Cuantumul redevențelor anuale reprezintă în medie 5% din vânzările generate de aplicarea licenței care face obiectul licențierii și nu poate fi mai mic de 2%. Acest cuantum se va stabili în funcție de stadiul de industrializare al tehnologiei brevetate, de existența unei piețe cuantificabile pentru produsul ce urmează să se realizeze ca urmare a utilizării tehnologiei licențiate, de existența mai multor întreprinderi dispuse să achiziționeze licența pentru brevetul existent, etc.( Schema)

Excepții privind licențierea

În cazul în care brevetul în etapa de examinare a brevetabilității și cumpărătorul / licențiatul furnizează (pe cheltuiala sa) un plan de afaceri detaliat vizând o perioadă de minim 5 ani, respectiv o investiție pentru aducerea la un stadiu comercial al brevetului de cel mult 2 ani de la data semnării contractului de licență, sau prezintă o propunere de investiție financiară solidă pentru faza de dezvoltare experimentală a produsului / tehnologiei în UPB, cuantumul redevențelor anuale poate fi stabilit la un prag minim de 1%.

Cesiunea PI a UPB către inventator(i)

Cesiunea proprietății intelectuale pe care UPB a decis să nu o comercializeze

Cesiunea proprietății intelectuale, pe care UPB a decis să nu o comercializeze reprezintă un proces prin care inventatorii din UPB solicită atribuirea DPI asupra unei PI, care nu face obiectul unei decizii de comercializare, propusă de Echipa pentru marketing și comercializare și SITT.

În acest caz, Echipa pentru marketing și comercializare va notifica în mod oficial inventatorul(ii) prin e-mail asupra deciziei de a renunța la comercializare și, la primirea acestui mesaj, inventatorul(ii) poate(pot) solicita să i(li) se atribuie acea PI, de asemenea în scris, ca răspuns la e-mailul primit.
Această corespondență pe e-mail va fi supusă unei analize de „due diligence” la nivelul UPB, în sensul că, de exemplu, orice co-proprietar sau finanțator al acelor DPI vor fi, de asemenea, notificați / consultați cu privire la decizia Echipei pentru parteneriate și comercializare, în sensul formulării unei opțiuni de a încerca comercializarea acestora, prin atribuirea respectivelor DPI, iar în caz de refuz acestea putând fi oferite inventatorului (inventatorilor).

Înainte de a le fi atribuite respectivele DPI, inventatorii vor fi solicitați să-și prezinte motivele pentru care doresc să li se atribuie PI în cauză și li se poate cere să demonstreze capacitatea lor rezonabilă de a comercializa aceste DPI.

Există două instrumente legale care reglementează transferul de PI către inventator:
Un Acord de cesiune și
Un Acord de distribuire a unei cote părți din veniturile generate prin comercializare către UPB.
Inventatorii care preiau proprietatea asupra respectivelor DPI nu mai sunt eligibili să primească o cotă parte din fluxul de venituri pe care UPB îl poate acumula din comercializare, în conformitate cu Schema de recompensă pentru inventatorii din UPB.
La atribuirea respectivelor DPI, inventatorul(ii) va(vor) fi singurul(ii) responsabil(i) pentru comercializarea PI asociate și pentru respectarea termenelor limită de depunere a cererilor de brevet de inventie și a costurilor asociate.
În această situație, este de reținut faptul că se atribuie respectivele DPI cu titlu personal și că activitățile legate de respectivele DPI sunt supuse politicii UPB privind conflictul de interese și impun completarea unei declarații anuale, așa cum se menționează în procedurile specifice din universitate

PI pentru studenții UPB

Ghid flux activități pentru aplicarea politicii de proprietate intelectuală de către studenții din UPB

Deoarece studenții din UPB nu au statutul de angajați, aceștia sunt tratați diferențiat în ceea ce privește PI pe care o generează în timpul activităților lor din programele de studii (licență, master, doctorat, inclusiv studii post-doctorale).

În principiu, un student deține PI pe care o generează, cu excepția cazului în care se aplică una dintre următoarele excepții:
1. Generarea PI face obiectul unor reglementări speciale privind programele de studii, conform legislației de specialitate din țara noastră, sau al unui acord cu o organizație independentă (din afara UPB) prin care PI este cesionată către UPB sau către o terță parte; sau
2. Generarea PI se bazează pe DPI preexistente, generate de angajați sau de “asociați” ai UPB; sau 3. Generarea PI se face în colaborare cu angajații sau “asociații” UPB; sau
4. Studenții sunt sau au statut de angajat ai UPB (caz în care sunt tratați, prin lege, ca angajați ai UPB, cu drepturi depline).

Dacă programul de studii ale unui student din UPB fac obiectul unui acord special de studii (adică, excepția 1, de mai sus), atunci studenții și universitatea ar trebui să fie părți ale acelui acord. Alternativ, dacă studenții participă la un program de cercetare în care DPI asupra rezultatelor obținute este fixat prin termenii și condițiile contractuale, studentul va fi invitat să contrasemneze o scrisoare de atribuire a DPI către respectivul student, prin care să fie precizați în mod explicit termenii specifici DPI asupra rezultatelor generate în cursul programelor de studii. În circumstanțele în care studenții sunt obligați să cesioneze DPI către UPB (adică excepțiile 2÷4 de mai sus), aceștia vor fi tratați la fel ca și angajații UPB în cadrul Sistemului de recompense acordate inventatorilor.

Certificarea DPI acordate studenților

Pot exista anumite situații în care un student solicită o adeverință din partea UPB prin care să se confirme că deține anumite DPI pentru rezultate ale activității desfășurate pe care le-au generat în cursul programelor de studii parcurse în universitate. Pentru a determina exact situațiile în care UPB poate emite astfel de adeverințe, va trebui să se dovedească faptul că nu se aplică nici una dintre cele patru excepții cuprinse în politica de PI a UPB, menționate mai sus, și că nu există obligații către terți cu privire la respectivele DPI. În acest sens, trebuie completat un formular de verificare a situaţiei legale şi financiare preexistente (“IP due diligence”) în materie de proprietate intelectuală (disponibil la SITT), iar Echipa pentru parteneriate și comercializare trebuie să efectueze această analiză.

Este important de reținut că scopul eliberării unei asemenea adeverințe este de a confirma că nu se aplică nici una dintre cele patru excepții cuprinse în politica de PI a UPB și că UPB nu va revendica acele DPI. Totodată, este important de menționat că prin eliberarea acestei adeverințe nu oferă nicio garanție cu privire la problemele legate de libertatea de operare – FTO (acțiunile de valorificare sau de comercializare a PI pot fi făcute fără a încălca DPI deținute de către alte organizații sau persoane fizice).

De asemenea, se recomandă contractarea unei consultanțe juridice independente, în timpul negocierii unui eventual contract de comercializare cu UPB Innovation S.A. În acest sens, UPB nu este responsabilă, direct sau indirect, pentru orice act de neglijență, abatere gravă sau încălcare a contractului care se referă la orice tranzacție efectuată de către UPB Innovation S.A. în legătură cu valorificarea DPI acordate studenților.

Acord transfer IPR

Descărcați modelul de transfer IPR

Indicatori valorificare PI

Listă indicatori de valorificare a rezultatelor CDI din UPB

NR. CRT.	NUME INDICATOR	DESCRIERE/DEFINIȚIE	SURSA	CATEGORIE	MOTIVAȚIE/ARGUMENTE
1	Brevete acordate	Numărul de brevete acordate pe baza activităților CDI din universitate	UPB	Output, Impact	Brevetele sunt importante pentru a proteja rezultatele obținute din activitățile CDI, pe durată limitată de timp, pentru a face posibilă continuarea dezvoltării lor și / sau valorificarea lor în sens comercial
2	Proiecte / activități inovative incubate	Numărul de proiecte care sunt susținute prin facilitățile oferite de incubatorul din universitate, în sensul că inițiatorii își valorifică ideile inovative beneficiind de consultanță, finanțare, integrare în rețele colaborative sau asistență juridică	UPB	Proces, Impact	Facilitățile incubatorului sunt părți importante ale ecosistemului antreprenorial, susținând posibilitățile de transformare a ideilor în întreprinderi profitabile.
3	Firme spin-off rămase pe piață	Numărul de companii spin-off înființate, funcționând cel puțin trei ani, provenind din universitate, adică companii inițiate fie de studenți, fie de angajați, cu sau fără un portofoliu activ de PI, sau de către persoane din afara UPB, pe baza portofoliului de PI deținut de către UPB	UPB	Output, Impact	Companiile spin-off ilustrează disponibilitatea, implicarea și capacitatea universității de a susține inovarea deschisă.
4	Număr de licențe acordate	Numărul de licențe, pe baza activităților CDI din universitate, acordate de către UPB	UPB	Output, Impact	Licențele sunt esențiale pentru procesul de comercializare a ideilor provenite din cercetare, ca test relevant pentru aplicabilitatea lor practică.
5	Dezvoltarea de software Open source	Proporția de programe (fie ca mărime, fie ca număr de pachete de programe etc.) create în universitate, utlizabile cu titlu și/sau de dezvoltat / adaptat / modificat în viitor	UPB	Output, Impact	Dezvoltarea de Software Open Source este o cale de a disemina cunoașterea în cadrul comunității academice, cu impact și asupra universității, în ansamblul său. Totodată, dacă este posibil, o parte a dezvoltării de Software poate fi valorificat în sens comercial.
6	Număr de colaborări industriale	Ponderea veniturilor din cercetare, corespunzătoare colaborărilor cu mediul industrial, ca finanțări directe provenite din industrie sau destinate dezvoltării acestor colaborări, cu finanțare din fonduri publice	UPB	Imput, Proces, Output, Impact	Colaborarea industrială arată că cercetarea aplicativă creează valoare, care merită să fie finanțată din diferite surse (organizații publice sau private); toate oportunitățile trebuie să fie valorificate.
7	Număr de co-publicații cu mediul industrial	Procentul de publicații, cu cel puțin un co-autor din mediul industrial, cu recomandarea de publicare în reviste / volume de conferințe științifice indexate în diferite baze de date	Scopus, WoS, “repository” tehnico-științific al UPB etc.	Proces, Output, Impact	Co-publicațiile împreună cu mediul industrial reflectă buna colaborare mediu academic – firme. Procentul de astfel de publicații trebuie să fie rezonabil, căci și cercetarea fundamentală este importantă.
8	Număr de publicații științifice citate în brevete	Ponderea publicațiilor științifice din universitate citate în cel puțin un brevet internațional, cu recomandarea de apariție a referințelor în diferite baze de date indexate	Publicații științifice citate în brevete (WoS, ESPACENET)	Output, Impact	Citarea publicațiilor științifice în brevete indică faptul că cercetarea joacă un rol important în procesul de brevetare.
9	Număr de studenți doctoranzi angajați în mediul industrial	Ponderea doctoranzilor angajați în industrie	UPB	Proces Impact	Aceasta reflectă atractivitatea studiilor doctorale pentru autoritățile publice, industrie și universitate, pe baza ponderii doctoranzilor angajați în industrie.
10	Competențe antreprenoriale	Ponderea absolvenților de licență și masterat cu abilități antreprenoriale, respectiv dobândirea de abilități antreprenoriale prin cursuri, participarea la proiecte sau alte asemenea activități educaționale, adică printr-o combinație de educație și cercetare, cotată cu cel puțin 30 de credite transsferabile – ECTS	UPB	Proces Output, Impact	Are rolul să modeleze / dezvolte o mentalitate creativă și antreprenorială pentru studenți, ca bază pentru susținerea implicării în activități inovative.

SIIT

Serviciul de Inovare și Transfer de Tehnologie (SITT),

în cadrul DMACS, pentru promovarea, dezvoltarea și creșterea calității instrumentelor de protejare a PI și activitățile de transfer de cunoaștere din universitate.

Activitățile SITT cuprind:
Evaluarea potențialului comercial al DPI rezultate din activitățile de cercetare și dezvoltare;
Sprijinirea și consultanța oferită pentru protejarea și comercializarea DPI;
Sprijinirea și consultanța oferită pentru pregătirea strategiilor și planurilor de afaceri, care să justifice crearea de firme Spin-Off/Out și Start-up în UPB; și
Identificarea și gestionarea DPI care rezultă din activitățile de cercetare, oferind și consiliere / servicii de formare profesională continuă, pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale comunității de cercetare și studenților din UPB.

În activitățile sale, SITT este sprijinit de Echipa pentru parteneriate și comercializare constituită din reprezentanți desemnați de facultăți, care au misiunea de a identifica rezultatele de cercetare și DPI realizate/în curs de realizare la nivelul facultății, de a le analiza din perspectiva necesității protecției acestora în legătură cu potențialul lor de comercializare.

Rezultatele finale ale analizelor SITT, realizate în colaborare cu Echipa pentru parteneriate și comercializare, sunt transmise Comisiei Consultative de Legătură cu Mediul Economic. Rezultatele activității Comisiei sunt înaintate la nivelul CA al UPB, care decide asupra comercializării și încheierii acordurilor/contractelor cu compania UPB Innovation S.A., care realizează toate diligențele de comercializare.

Echipa Serviciului de Inovare și Transfer de Tehnologie – SITT

Prof. Alexandru Marin

alexandru.marin@upb.ro

Student doctorand / Expert EEN
Laura Florentina Boanță laura.boanta@upb.ro

Economist / Expert EEN
Gabriel Boanță gabriel.boanta1006@upb.ro

Marketing și comercializare

Procedura înființare firme de tip start-up în UPB

Fiecare firmă de tip start-up din UPB are specificul ei, cu diferite nevoi, iar traseul de evoluție depinde de o gamă largă de factori, precum: industria (tehnologie și piețe) în care activează, finanțarea de care dispun, partenerii cu care pot colabora etc.

Echipa de suport Start-up din UPB are o experiență dovedită în crearea, dezvoltarea și vânzarea / transferarea afacerii către alți investitori sau companii, pe baza activităților CDI din UPB și vă pot oferi asistență în „călătoria” dvs. antreprenorială, indiferent de ruta pe care o va urma firma de tip start-up. Concret, serviciile echipei de suport Start-up din UPB sunt oferite personalului academic și studenților universității noastre, care formează companii bazate pe tehnologie, cu DPI obținute în UPB.

Etape pregătitoare pentru lansare start-up

Lansarea unei firme de tip start-up este o întreprindere majoră. În calitate de inițiator al unei activități de cercetare în jurul căreia se va „construi” noua firmă, este foarte probabil că aceeași persoană va îndeplini un rol major (managerial) în start-up, precum și calitatea de prim acționar (membru fondator).

Echipa de suport Start-up din UPB vă poate acorda un sprijin important în etapele pregătitoare pentru înființare (pre-formare), cu o serie de sfaturi și asistență practică, precum și cu recomandarea unor experți pentru activități de mentorat.

În etapa de pre-formare, este nevoie de un efort laborios de pregătire, care va oferi inițiativei dvs. o bază solidă pentru obținerea unui succes antreprenorial.

Colaborarea start-up cu Echipa pentru parteneriate și comercializare

Rolul Echipei pentru parteneriate și comercializare, la nivel de facultate este:
Identificarea și protecția proprietății intelectuale (PI). PI se asociază cu avantaj competitiv major și, în absența unor DPI protejate corespunzător, nu se justifică înființarea unei firme de tip start-up;
Completarea formularului de „due diligence” pentru a identifica cu exactitate cine deține PI, cuprinzând informații esențiale asupra cărora investitorii și managementul oricărei companii vor să fie în deplină cunoștință de cauză; Elaborarea unei strategii de management a DPI, pe termen mediu și lung.

Rolul echipei de suport Start-up din UPB este:
Evaluează potențialii clienți și piața pentru firma de tip start-up și susține dezvoltarea unui model de afacere inovativă, inclusiv oferta specifică obținerii unui avantaj competitiv. Cu alte cuvinte, o tehnologie „excelentă” (“technology push”) nu este suficientă – este nevoie și de clienți (“market pull”);
Ajută la elaborarea unui „business case” și a unui „pitch” de investiții, pentru a vă ajuta să accesați surse de finanțare, de toate tipurile (public și privat).

Demarare start-up

Înființarea start-up
Aspectele esențiale Elementul complicat îl constituie pentru a asigura compania:
Are acces la adresa IP necesară (inclusiv orice licențe de la Imperial și alte universități);
Are relațiile de muncă corecte;
Este structurat într-un mod adecvat pentru viitorii investitori;
Nu creează nicio obligație fiscală pentru universitari;
Se asigură că toată lumea este destul de stimulată pentru munca viitoare (prin opțiuni de acțiune și investire).

Avem un proces standard pentru a face acest lucru cât mai lin posibil. În funcție de ruta pe care o selectați în Founders Choice, vom contribui, de asemenea, la înființarea companiei cu proprii consilieri legali și financiari independenți, asigurători, o identitate de marcă și un site web, cont bancar și vom oferi instruire pentru a vă ajuta cu responsabilitățile fondatorului.

Pe cine contactăm

Prof. Alexandru Marin

alexandru.marin@upb.ro

Student doctorand / Expert EEN
Laura Florentina Boanță laura.boanta@upb.ro

Economist / Expert EEN
Gabriel Boanță gabriel.boanta1006@upb.ro

Analiza de oportunitate

Majoritatea activităților de cercetare aplicativă pot să creeze rezultate care au potențial de valorificare prin comercializare.

Acele rezultate trebuie identificate din timp (pe parcursul dezvoltării activităților de cercetare), deoarece în cazul când acestea ar putea fi valorificate prin comercializare ar trebui să fie protejate din punct de vedere al proprietății intelectuale. Protecția proprietății intelectuale reprezintă o acțiune necesară în scopul valorificării rezultatelor de cercetare.

În cazul valorificării prin comercializare, de regulă forma de protecție a PI este brevetul de invenție.

Trebuie însă ținut cont de faptul că brevetarea este un proces costisitor, deci nu se vor depune brevete pentru toate cercetările care generează PI, de exemplu, atunci când este potrivită o altă formă de protecție a PI, rezultatul acelei cercetări nu poate fi valorificat prin comercializare (prin licențiere sau crearea de start-up).

Protecția PI (vedere de ansamblu și legislație)

De ce este importantă proprietatea intelectuală pentru cercetătorii din universitate

Proprietatea intelectuală (PI) permite să se protejeze invențiile care rezultă din cercetarea realizată de cercetătorii din universitate.

Terțe părți nu pot exploata comercial această PI fără permisiunea autorului.

Politica de proprietate intelectuală a UPB informează cu privire la drepturile de inventator asupra proprietății intelectuale pe care o generează cercetătorii în timp ce sunt angajați la UPB.

Proprietatea intelectuală la UPB

La universități, proprietatea intelectuală este generată cel mai frecvent ca rezultat al activităților de cercetare.

Cele mai frecvente tipuri de protecție a proprietății intelectuale care rezultă din activitățile de cercetare realizate la UPB sunt brevetele, drepturile de autor, drepturile la baze de date și cunoștințe confidențiale.

PI acoperă, de asemenea, desenele, mărcile comerciale, drepturile interpreților, indicațiile geografice și alte drepturi.

Mai multe forme de PI se pot aplica unei singure creații – de exemplu, software-ul poate fi uneori protejat atât prin brevete, cât și prin drepturi de autor.

Prezentare generala a IP

Brevete: acoperă invențiile care sunt noi, inventive și au aplicații practice. Brevetele se obțin prin solicitarea unei cereri de brevet și are o durată maximă de 20 de ani.

Legislația din RO privind invențiile

Drepturi de autor: acoperă opere și programe literare, dramatice, muzicale, artistice. Este un drept automat care nu necesită o cerere și are o durată maximă de 70 de ani de la moartea autorului (în funcție de jurisprudență).

Legislația din RO privind Drepturile de Autor

Cunoștințele confidențiale: acoperă informații confidențiale nepublicate, secrete comerciale, procese, metode și abilități. Nu necesită o aplicație, dar necesită o gestionare atentă și are o durată maximă nelimitată.

Drepturile bazei de date: acoperă bazele de date. Nu necesită o cerere și are o durată maximă de 15 ani.

Dezvaluirea unei idei sau invenții

Dezvăluirea invențiilor

Etapele analizei privind protecția în scopul valorificării PI și a identificării rutei potrivite de urmat:

Primul pas esențial în procesul de valorificare prin comercializare a unei idei, invenții, tehnologii este de a fi discutată și dezvăluită echipelor de specialitate din cadrul UPB ( SITT, Marketing și Comercializare).

De asemenea, la nivelul Facultăților reprezentanții echipei de inovare pot să identifice împreună cu directorii de proiecte acele rezultate care ar fi de interes pentru a fi valorificate prin comercializare și să îndrume potențialul inventator spre a urma traseul necesar protecției și valorificării acelor rezultate împreună cu reprezentanții SITT.

Nu este niciodată prea devreme pentru a discuta despre o idee inovativă la care se lucrează; este important să se discute aspectele de noutate științifică / tehnică înainte de a face publice informații despre rezultatele obținute. Acest lucru va permite ca să fie asigurată o protecție corespunzătoare a proprietății intelectuale, avantajoasă din perspectiva valorificării acesteia, în condiții de perfectă confidențialitate a informațiilor dezvăluite, în raport cu terțe părți interesate.

În acest scop se va completa un formular de dezvăluire a unei invenții/ idei cu potențial de a deveni o invenție.

Formular de dezvăluire invenție:

Descărcați formularul de dezvăluire invenție

Procesul de decizie privind Licențierea unei tehnologii către industrie vs. Dezvoltare Start-up

Specialiștii din compartimentul de Marketing și Comercializare vor colabora strâns cu inventatorul pentru a determina care este cea mai bună soluție de a valorifica în piață produsul/procesul/metoda/tehnologia nouă. Adesea, aceasta va fi licențierea tehnologiei noi unui partener industrial. Licențierea se poate practica atât companiilor mici, în creștere, precum și întreprinderilor mari, consacrate.

Unii factori care sunt luați în considerare atunci când echipa UPB lucrează cu inventatorul pentru a decide cea mai bună abordare a comercializării tehnologiei includ:
Poziția IP – dacă este îngustă, licențierea poate fi mai bună.

Este probabil un nou IP? Dacă nu, licențierea poate fi mai bună.

Este nucleul tehnologiei pentru zona dvs. de cercetare sau cercetarea viitoare? Dacă da, un start-up e poate fi cea mai potrivită cale.

Există un potențial partener industrial cu abilitățile, facilitățile și expertiza pentru a vă duce tehnologia mai departe? Dacă da, licențierea ar putea fi abordarea corectă.

Decizia cu privire la formarea unui start-up sau licențierea tehnologiei către industrie este luată în comun între echipele SITT, Comercializare și de Marketing ale UPB împreună cu inventatorul. Această decizie se va lua în urma unui proces de colaborare.

Se iau în considerare mai mulți factori atunci când se decide dacă să licențiem o tehnologie unei companii existente sau să se înființeze o nouă companie de tip start-up, care să dezvolte și să comercializeze tehnologia. Nu există un moment prestabilit în timpul procesului de evaluare a tehnologiei în care trebuie luată decizia.

Criteriile descrise mai jos (și altele, eventual) sunt monitorizate continuu în timpul procesului de evaluare a posibilităților și poate dura ceva timp până la momentul deciziei de opțiune: licențiere vs. firmă de tip start-up.

Factori care pot favoriza decizia de a acorda licență unei terțe părți

Subiectul analizei	Condiția / factorul favorizant
Proprietatea intelectuală	Domeniul de protecție al PI relativ “îngust”; Dezvoltarea PI existentă puţin probabilă; DPI preexistente dominate de terți, corelat cu posibilitatea existenței unui număr limitat de beneficiari de licenţă; PI ca atare (+/- date asociate) suficientă pentru licență; Nu este necesară o asistență semnificativă după acordarea licenței.
Inventatorul	Tehnologia nu se află între prioritățile cercetărilor actuale / viitoare ale inventatorului; Presiune pentru a genera un venit în avans sau pentru a obţine rapid venituri din cercetare; Inventatorul nu este motivat să ȋnfiinţeze un start-up.
Oportunitatea comercială vs. investiția necesară	Dezvoltare / îmbunătățire tehnologică incrementală (progresivă, în etape succesive) pe o piață consacrată / matură; Domeniul este în prezent neatractiv pentru investitori; Piață mult prea redusă pentru a justifica chiar și o mică investiție; Un start-up ar necesita investiții majore, pe termen lung, cu risc ridicat.
Resursele	Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente sunt deținute de o terță parte; Progresul ar putea fi obţinut cu ajutorul consultanților și folosind un management intern, cu condiţia să se dorească o dezvoltare ulterioară și să existe o finanțare; Nu există un management adecvat pentru un start-up.
Tehnologia	Piață unică, aplicație validată și / sau componentă a unui sistem mai mare; Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licență (sau pot fi generate rapid, la costuri modeste).
Disponibilitatea licențelor	Titularii / beneficiarii de licență pot fi ușor identificați pe o piață bine conturată (nu prea mulți concurenți, iar piața nu este fragmentată); Este disponibil un titular / beneficiar de licență, pregătit să acționeze ȋn calitate de prim client.
Controlul & Monitorizarea	UPB nu dorește să se implice ȋn procesul de control și monitorizare al dezvoltării unei tehnologii.
Aspectele economice	Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari din acordarea de licențe către terți, decât prin înființarea unui start-up.
Obiectivul tranzacţiei	Nu este cazul unei afaceri de sine stătătoare. Este vorba de o tehnologie, nu de o companie.

Factori care pot favoriza decizia de a ȋnfiinţa un start-up bazat pe tehnologie

Inventatorul	Inventatorul dorește să rămână implicat și este interesat, putând aloca în acest scop timp și resurse; În mod alternativ, dacă se poate gestiona dezvoltarea fără sprijinul inventatorului, iar acesta are o viziune pe termen lung, fiind dispus să amâne primirea de recompense.
Oportunitatea comercială vs. investiția necesară	O tehnologie disruptivă sau o nouă tehnologie pe o piață deschisă către noi „jucători”, respectiv o tehnologie capabilă să creeze o nouă piață; O piață „difuză”, cu mulți „jucători” – fără „jucători” dominanți, cărora să li se acorde licențe – mai bine să se lanseze un start-up, care să creeze un nou produs și să-i servească pe toți „jucătorii”, prin acorduri de distribuție; Domeniul de piață al tehnologiei dezvoltate este atractiv pentru investitori; Dimensiunea pieței poate justifica investiția viitoare necesară; Fondatorii și investitorii sunt dispuși să accepte cerințele majore de investiții, care comportă un risc ridicat.
Resursele	Cele mai bune abilități de management, de dezvoltare și privind facilitățile existente nu sunt deținute de o terță parte; Suntem siguri că putem identifica sau am identificat deja o astfel de echipă managerială.
Tehnologia	Tehnologii disruptive, „tehnologii platformă” inclusiv în domeniul PharmTech, sau sisteme integrate (mai degrabă decât componente), care distribuie / diminuează riscurile și crește oportunitățile de valorificare; prezintă șanse mai mari de a obține profit, raportat la o singură tehnologie; Nivelul de maturitate tehnologică (TRL) precum și informaţiile / datele aferente încă nu sunt suficiente pentru a atrage un titular / beneficiar de licenţă și nu pot fi generate rapid, cu costuri rezonabile; Este necesar un start-up pentru a dezvolta tehnologia până la un punct în care valorificarea să se facă cu maxim de eficiență.
Disponibilitatea licențelor	Titularii / beneficiarii de licență nu pot fi ușor identificați.
Controlul & Monitorizarea	UPB dorește să se implice activ în dezvoltarea tehnologiei, în mod indirect, prin licențierea tehnologiei către o companie de tip start-up și eventual chiar să investească în ea.
Aspectele economice	Veniturile generate, pe termen lung pentru UPB, sunt estimate a fi mai mari dacă provin de la un start-up, decât dacă sunt obținute dintr-o licență acordată unei terțe părţi.
Obiectivul tranzacţiei	Un plan de afaceri / studiu de caz poate fi realizat pentru crearea unei companii de tip start-up în jurul tehnologiei respective.

Valorificarea PI prin comercializare

Analiza ca primă etapă în determinarea oportunității valorificării PI în vederea comercializării va stabili:
A. PI (idee cu potențial de invenție, invenție brevetată sau nu) este de interes pentru valorificare prin comercializare. UPB va urmări realizarea etapelor de obținere a brevetului sau/și de comercializarea a DPI prin cea mai potrivită metodă stabilită pe parcursul procesului de analiză: licențiere DPI ( în general o invenție brevetabilă sau brevetată către o întreprindere sau licențiere către un strat-up al UPB. În continuare sunt prezentate etapele care trebuie parcurse pentru comercializarea DPI asupra PI ale UPB.
B. PI (idee cu potențial de invenție, invenție brevetată sau nu) nu este de interes pentru a fi valorificată prin comercializare de UPB. În acest caz inventatorii din UPB pot solicita atribuirea PI, care este formal respinsă de SIIT și Echipa de Marketing și Comercializare în vederea valorificării.

Procesul de verificare – „ due diligence”- a PI

Procesul de „ due diligence” a PI

Echipa de marketing și comercializare derulează un proces formal de verificare a situaţiei juridice, financiare, operaționale preexistente – „due diligence” – înainte de a demara comercializarea propriu-zisă sau transferul DPI ale UPB (în situația când comercializarea efectivă s-ar realiza de către o firma “UPB Innovation S.A.” cu misiunea de a comercializa activele de PI ale UPB), pentru a reduce riscul nerespectării termenilor și condițiilor unei terțe părți (de ex., o organizație de finanțare a activităților CDI, un partener în proiectul care a generat PI etc.) și identifică alte eventuale obligații către respectivele terțe părți.

Totodată, pentru demararea acestui proces, inventatorii trebuie să completeze un formular de „due diligence”, prin care se solicită să precizeze în mod explicit următoarele:
Cine sunt cercetătorii din UPB și colaboratorii externi, care au contribuit la realizarea invenției;
Care au fost sursele de finanțare a proiectelor de cercetare care au condus la obținerea invenției;
Care au fost materialele, obținute din surse independente față de UPB, care au fost utilizate pentru a genera respectiva invenție;
Ce programe de calculator, obținute din surse independente față de UPB, au fost folosite pentru a genera respectiva invenție;
Ce alt aranjamente contractuale au fost implicate pentru a genera respectiva invenție.

Pe baza acestor informații, Echipa pentru parteneriate și comercializare va verifica apoi condițiile de finanțare și orice alte acorduri legate de PI și va propune soluții de rezolvare a oricăror problemă care pot rezulta din respectiva analiză.

Documentul de analiză – diagnostic „due diligence” va conține și modalitate de distribuire a veniturilor realizate din comercializarea DPI asociate între persoanele fizice participante, în conformitate cu Schema de recompensă pentru Inventatori a UPB.
Cele trei părți obligatorii ale unei analize – diagnostic „due diligence”.

Formularul Due Diligence

Descarcati formularul Due Dilligence

Partea A - Detalii de referință

A.1 Cazul brevetelor
Detaliile de referință cuprind informații pentru identificarea invenției și a cererii de brevet depuse, pentru a permite efectuarea analizei „due diligence” și pentru a putea descrie PI specifică, în cazul unei cesiuni a acestui DPI.

A.2 Cazul altor forme de DPI (nu brevete)
Detaliile de referință cuprind informații pentru identificarea respectivului DPI (incluzând o copie a documentului doveditor), pentru a permite efectuarea analizei „due diligence” și pentru a putea descrie PI specifică, în cazul unei cesiuni a acestui DPI.

Partea B - Detalii privind procesul inventiv / generarea PI

B.1 Perioada creativă / inventivă
Vă rugăm să precizați perioada în care PI a fost concepută și dezvoltată, deoarece acesta va furniza datele de referință pentru perioada de efectuare a analizei „due diligence”.

B.2 Contribuții din afara UPB
Într-o primă secțiune, vă rugăm să confirmați sau infirmați dacă persoane fizice / inventatori dintr-o instituție din afara UPB au contribuit la crearea PI și, în caz afirmativ, vă rugăm să le enumerați în secțiunea B.3.

Într-o a doua secțiune, vă rugăm să confirmați sau infirmați dacă generarea PI a fost externalizată către o organizație din afara UPB și, în caz afirmativ, vă rugăm să le enumerați și să furnizați toate detaliile necesare pentru analiza „due diligence”. Vă rugăm să enumerați finanțările pentru cercetarea derulată de către organizația externă în secțiunea C.2.

B.3 Contribuția la obținerea PI / invenției

B.3.1 Cazul unor DPI cu protecție legală
Toate persoanele care au adus o contribuție inventivă la obținerea PI trebuie să fie listate în această secțiune, inclusiv inventatorii din afara UPB.

B.3.1.1 Cazul unor invenții
Conform legislației românești, inventatorii sunt „adevărații creatori ai invenției”. Acest aspect se referă la cei care au avut ideea originală, au formulat ipotezele de lucru și, în cele mai multe cazuri, au efectuat activitățile de cercetare științifică necesare pentru obținerea invenției. Realizarea “pasului” nu include asistența tehnică calificată, cu excepția cazului în care un asemenea specialist a utilizat o metodă de lucru proprie, poate chiar total diferită de bunele practici din domeniu sau față de modelele educaționale / pregătire profesională convenționale, care a produs ulterior rezultate valoroase în sprijinul obținerii invenției. În al doilea rând, nu există instrumente juridice, univoc definite, pentru a decide în materia atribuirii calității de inventator.

Este de dorit să definim și justificăm cât mai clar contribuțiile la realizarea “pasului” inventiv; de exemplu, aceste contribuții nu vizează conducătorii din organizație, care au oferit sfaturi, încurajări, finanțare sau au avut numai rolul de facilitatori ai activității inventive. Argumente similare se aplică și co-autorilor dintr-o lucrare științifică. Este posibil să se dorească recunoașterea contribuțiilor asistenților tehnici, furnizorilor de materiale de lucru și persoanelor cu mare experiență din departamentul implicat în obținerea unor rezultate științifice în lucrările publicate, ca și co-autori, dar acest lucru nu oferă calitatea de inventator în scopul obținerii unui brevet.

Nerespectarea corectitudinii recunoașterii calității inventatorilor poate constitui un motiv pentru invalidarea unei cereri de brevet, prin urmare vă rugăm să vă asigurați că toți cei care au avut o contribuție inventivă reală și efectivă sunt menționați în mod corespunzător. Încă un exemplu relevant: cineva care a tocmai a efectuat niște experimente în domeniul invenției, nu trebuie considerat ca fiind un real inventator.

B.3.1.2 Cazuri altor DPI protejate legal
Spre deosebire de situația descrisă mai sus pentru invenții, contribuția unui individ la obținerea unei PI non-brevet reprezintă orice contribuție individuală adusă la generarea acelei PI, de ex. generarea de date, know-how sau elaborarea de programe de calculator (software).
Contribuția procentuală (eventual financiară) / contribuția inventivă va oferi baza de stabilire pentru procentajul din veniturile realizate acordate persoanelor fizice / inventatorilor, care sunt îndreptățiți să le primească, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori, din UPB. Pentru PI deținută partajat, între UPB și alte organizații / persoane fizice independente, trebuie să fie menționată, în această secțiune, repartizarea procentuală a cotelor deținute de fiecare parte și, de asemenea, baza de calcul pentru procentajul din veniturile realizate cuvenite unui co-proprietar, în cazul în care PI a fost creată împreună cu cercetători dintr-o instituție din afara UPB.

B.4 Alt personal din UPB, care contribuie la realizarea unei invenții, nu în calitate de inventatori
În această secțiune, inventatorii ar trebui să desemneze persoanele care au contribuit la realizarea invenției (de ex., au efectuat experimente), dar au lucrat numai sub îndrumarea inventatorului (inventatorilor). Vă rugăm să enumerați și alte categorii de personal de cercetare, precum ar fi studenții doctoranzi, colaboratorii, tehnicieni de laborator etc., care au fost implicați în realizarea invenției. Aceste informații sunt necesare atunci când există nelămuriri cu privire la autoratul asupra realizării “pasului” inventiv, respectiv al proprietății asupra invenției realizate. În anumite circumstanțe, precum ar fi situația când există un singur inventator, SITT îi va contacta pe contribuitorii enumerați mai sus, pentru a le solicita confirmarea că sunt de acord cu descrierea contribuției lor la realizarea respectivei PI.

B.5 Cota de venituri a UPB (opțional)
UPB distribuie veniturile realizate din comercializarea PI către persoanele fizice și departamentele îndreptățite în acest scop, conform Schemei de recompensă pentru Inventatori. În acest sens, veniturile UPB sunt distribuite în funcție de contribuția celor îndreptățiți la realizarea PI / contribuția inventivă (specificată într-un tabel din secțiunea B.3). Dacă unii inventatori doresc să împartă partea lor din venituri cu alte persoane din UPB, aceștia trebuie să specifice cu cine anume, respectiv procentul pe care doresc să-l aloce pentru fiecare asemenea persoană, în parte.

Vă rugăm să rețineți, pentru PI partajată cu alte organizații / persoane fizice, cota de venituri va fi calculată proporțional, în funcție de procentul contribuției persoanelor fizice din UPB (calcul pro-rata).

Partea C – Detalii financiare și statutul de angajat al creatorului de PI / inventatorului

Scopul părții C al formularului de analiză „due diligence” este de a înregistra toate informațiile relevante pentru desemnarea titularului DPI și a oricăror potențiale revendicări ale unor terțe părți asupra respectivei PI. Informațiile furnizate vor ajuta UPB și firma UPB Innovation S.A. pentru o atribuire corectă a dreptului de proprietate și determinarea oricăror alte obligații față de terți cu privire la respectiva PI. Dacă există dubii, este necesar să fie oferite toate informațiile importante asupra modului în care a fost creată invenția, respectiv a fost obținută o anumită PI.

Fiecare creator / inventator din UPB trebuie să completeze și să semneze partea C din formularul de analiză „due diligence” (vă rugăm să completați partea C din formular pentru fiecare invenție în parte, în cazul în care există mai multe).
C.1 Detalii despre situația resursei umane, implicată în perioada creativă, de realizare a invenției În acest sens, trebuie completat un tabel cronologic cu situația raporturilor de muncă cu UPB, pentru fiecare inventator în parte. De ex., dacă în perioada de realizare a invenției, așa cum este menționat în secțiunea B.1, statutul de angajat la UPB s-a modificat, sau ați fost student, respectiv nu erați angajat în UPB, vă rugăm să specificați aceste aspecte pe linii separate în tabelul cronologic, conform modelului de mai jos (realizarea invenției: 2019-2020).

Licențe software open source (SOS)

Conform unei licențe de software open source (SOS), atât codul sursă, cât și codurile obiect sunt acordate titularului de licență, permițând dezvoltatorilor să analizeze, să modifice și să îmbunătățească produsul. Dezvoltatorii de software care doresc să își licențieze software-ul gratuit (adică numai codurile obiect) nu necesită o licență SOS și ar trebui să contacteze SITT pentru o licență personalizată / gratuită de software sau o licență academică de software. Pentru sfaturi privind comercializarea software-ului, contactați Echipa pentru parteneriate și comercializare.
Pentru software-ul independent (și anume software care nu încorporează alt software sau nu este un derivat al altui software), trebuie parcurși câțiva pași pentru a determina cea mai potrivită licență așa cum se prezintă mai jos.

Pasul 1: Obțineți permisiunea scrisă pentru a include codul terților într-o versiune SOS, dacă software-ul include codul rezultat din activitatea dvs. dintr-o organizație independentă sau de la un fost colaborator și publicați codul în conformitate cu termenii permisiunii scrise;

Pasul 2: Respectați termenii și condițiile unui finanțator, dacă acestea stipulează modul în care ar trebui lansat software-ul;

Pasul 3: Dacă doriți să vă asigurați că toate produsele derivate ale software-ului dvs. sunt lansate sub o licență open source, apoi publicați software-ul sub o licență de tipul GNU GPL;

Pasul 4: Dacă aveți un brevet asociat cu software-ul comercializat de către UPB, contactați Echipa pentru parteneriate și comercializare pentru sfaturi privind lansarea software-ului;

În cele din urmă, pasul 5: Dacă doriți să publicați software-ul cu o licență simplă, utilizată în mod obișnuit, care are un “disclaimer” , procedați folosind o licență de tip BSD.

Licențierea DPI asupra PI a UPB către o firmă de tip start-up a UPB

Procedura înființare firme de tip start-up în UPB

Fiecare firmă de tip start-up din UPB are specificul ei, cu diferite nevoi, iar traseul de evoluție depinde de o gamă largă de factori, precum: industria (tehnologie și piețe) în care activează, finanțarea de care dispun, partenerii cu care pot colabora etc.
Echipa de suport Start-up din UPB are o experiență dovedită în crearea, dezvoltarea și vânzarea / transferarea afacerii către alți investitori sau companii, pe baza activităților CDI din UPB și vă pot oferi asistență în „călătoria” dvs. antreprenorială, indiferent de ruta pe care o va urma firma de tip start-up. Concret, serviciile echipei de suport Start-up din UPB sunt oferite personalului academic și studenților universității noastre, care formează companii bazate pe tehnologie, cu DPI obținute în UPB.

Etape pregătitoare pentru lansare start-up

Lansarea unei firme de tip start-up este o întreprindere majoră. În calitate de inițiator al unei activități de cercetare în jurul căreia se va „construi” noua firmă, este foarte probabil că aceeași persoană va îndeplini un rol major (managerial) în start-up, precum și calitatea de prim acționar (membru fondator).
Echipa de suport Start-up din UPB vă poate acorda un sprijin important în etapele pregătitoare pentru înființare (pre-formare), cu o serie de sfaturi și asistență practică, precum și cu recomandarea unor experți pentru activități de mentorat.

În etapa de pre-formare, este nevoie de un efort laborios de pregătire, care va oferi inițiativei dvs. o bază solidă pentru obținerea unui succes antreprenorial.

Colaborarea start-up cu Echipa pentru parteneriate și comercializare

Rolul Echipei pentru parteneriate și comercializare, la nivel de facultate este:
Identificarea și protecția proprietății intelectuale (PI). PI se asociază cu avantaj competitiv major și, în absența unor DPI protejate corespunzător, nu se justifică înființarea unei firme de tip start-up;
Completarea formularului de „due diligence” pentru a identifica cu exactitate cine deține PI, cuprinzând informații esențiale asupra cărora investitorii și managementul oricărei companii vor să fie în deplină cunoștință de cauză;
Elaborarea unei strategii de management a DPI, pe termen mediu și lung.

Rolul echipei de suport Start-up din UPB este:
Evaluează potențialii clienți și piața pentru firma de tip start-up și susține dezvoltarea unui model de afacere inovativă, inclusiv oferta specifică obținerii unui avantaj competitiv. Cu alte cuvinte, o tehnologie „excelentă” (“technology push”) nu este suficientă – este nevoie și de clienți (“market pull”);
Ajută la elaborarea unui „business case” și a unui „pitch” de investiții, pentru a vă ajuta să accesați surse de finanțare, de toate tipurile (public și privat).

Demararea Start-up

Înființarea start-up
Aspectele esențiale Elementul complicat îl constituie pentru a asigura compania:

are acces la adresa IP necesară (inclusiv orice licențe de la Imperial și alte universități); are relațiile de muncă corecte;
este structurat într-un mod adecvat pentru viitorii investitori;
nu creează nicio obligație fiscală pentru universitari;
se asigură că toată lumea este destul de stimulată pentru munca viitoare (prin opțiuni de acțiune și investire).
Avem un proces standard pentru a face acest lucru cât mai lin posibil. În funcție de ruta pe care o selectați în Founders Choice, vom contribui, de asemenea, la înființarea companiei cu proprii consilieri legali și financiari independenți, asigurători, o identitate de marcă și un site web, cont bancar și vom oferi instruire pentru a vă ajuta cu responsabilitățile fondatorului.

Schema de recompensă

Regimul veniturilor obținute de UPB prin valorificarea activelor de proprietate intelectuală se va constitui și se va gestiona printr-o Schemă de recompensă.

Repartizarea veniturilor obținute prin licențiere se face astfel:
În cazul invențiilor de serviciu brevetate sau în curs de brevetare;
Suma forfetară obținută la încheierea contractului de licențiere revine în totalitate unui Fond de Dezvoltare Tehnologică, administrat de către SITT și este destinată susținerii recompensării inventatorilor și utilizării costurilor cu brevetarea.

Distribuția veniturilor provenite din comercializarea DPI

Veniturile nete obținute pe baza comercializării DPI din UPB vor fi distribuite după cum urmează:

Venituri nete	Autori / Inventatori	SITT / Grupuri CDI	UPB
Sub 100.000 RON	75%	10%	15%
Între 100.000 și 300.000 RON	65%	10%	25%
Între 300.000 și 1.000.000 RON	55%	10%	35%
Peste 1.000.000 RON	45%	10%	45%

Alocarea de 10% menționată mai sus este repartizată între SITT și Echipa de Marketing și Comercializare care are reprezentanți și la nivelul Facultăților. Din aceste fonduri se pot susține specialiști externi, avocați în legislație de drepturi de PI, experți cercetători pentru consultanță științifică și tehnologică, experți în marketing cunoscători ai pieței pe un anumit domeniu/domenii, ținând cont de contribuțiile acestora la comercializarea DPI asociate, contribuțiile respective urmând a fi stabilite de către SITT.

UPB va distribui partea de venituri nete către fiecare dintre membrii grupului de Creatori / Inventatori, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea de cunoștințe noi și originale, așa cum a fost convenit cu aceștia în formularul de dezvăluire a invenției și / sau în acordul scris de cesiune a DPI. În lipsa unui astfel de acord scris, cota Creatorilor / Inventatorilor va fi împărțită între ei, ținând cont de valoarea și de conținutul contribuțiilor lor efective, acestea urmând a fi stabilite de către SITT, prin monitorizarea atentă a întregului proces de obținere și valorificare a DPI comercializate.

Distribuția veniturilor nete obținute, către Creatori / Inventatori, se va face anual, corespunzător veniturilor realizate în anul precedent.

Licențierea DPI asupra PI ale UPB către o terță parte

Definiții

Licențiere – procesul de acordare a dreptului de folosință a activelor de proprietate intelectuală către un terț;

Licență – autorizarea pe care o acordă titularul drepturilor de proprietate intelectuală unui terț pentru a le folosi;

Licențiar – titularul dreptului de proprietate sau, după caz, mandatarul acestuia;

Licențiat – persoana fizică sau juridică care cumpără licența;

Redevențe – plățile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea utilizării oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor cinematografice și programelor informatice, orice brevet, marcă de comerț, desen ori model, plan, formulă sau procedeu secret de fabricație, ori pentru informații referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific; plățile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori științific. În plus, redevența cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formă spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activități similare;

Termen de primă comercializare a produsului – este timpul necesar cumpărătorului / licențiatorului pentru realizarea primelor vânzări pe piață a produsului care a făcut obiectul licențierii.

Valorificarea activelor de proprietate intelectuală a UPB se inițiază de către SITT și direct prin Echipa de Marketing și Comercializare sau prin transferul către o Compania a UPB (ex. Innovation UPB în care UPB este acționar unic ) care efectuează vânzarea efectivă, după ce a realizat un proces amplu de marketing, identificare și alegere client. Termenii de licențiere prevăzuți în contractul de licențiere) sunt propuși de Echipa de marketing și Comercializare și SITT și avizate de către Consiliul de Administrație al UPB (CA-UPB). În cazul în care vânzarea se realizează prin Compania UPB Innovation UPB va trebui în prealabil să efectueze cesiunea DPI a PI ale UPB către această Companie împreună cu contractul de licențiere. Compania are o marjă de negociere cu clientul ales, precizată prin contractul de cesiune. Echipa de Marketing și Comercializare, în colaborare cu SITT, vor respecta pe parcursul acestor tranzacții principii fundamentale de predictibilitate, echitate, transparență față de autorii brevetelor în legătură cu stadiul procesului de licențiere și comunicare profesională în relația cu terții.

Licențierea presupune un contract cu drepturi și obligații față de care părțile sunt obligate legal – inclusiv respectarea proprietății intelectuale a entității licențiatoare, în cazul de față UPB. Prin schema de recompensă se stabilesc cotele de participare la veniturile obținute din vânzarea licenței care se repartizează la inventator(i), Universitate, Compania UPB Innovation

Condiții financiare privind licențierea

Metoda standard de licențiere agreată de UPB este solicitarea către licențiat a plății unei sume forfetare la semnarea contractului de licențiere și plata unei redevențe anuale exprimată ca procent din vânzări pe durata a minim 5 ani, începând cu primul an de comercializare a produsului. Termenul de primă comercializare a produsului nu poate depăși 2 ani de la data semnării contractului de licențiere. În cazul depășirii acestui termen, contractul de licențiere se renegociază.
Suma forfetară minimă acceptată de UPB trebuie să acopere cuantumul cheltuielilor de brevetare în regim de urgență și costurile menținerii protecției pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la acordarea brevetului.

Cuantumul redevențelor anuale reprezintă în medie 5% din vânzările generate de aplicarea licenței care face obiectul licențierii și nu poate fi mai mic de 2%. Acest cuantum se va stabili în funcție de stadiul de industrializare al tehnologiei brevetate, de existența unei piețe cuantificabile pentru produsul ce urmează să se realizeze ca urmare a utilizării tehnologiei licențiate, de existența mai multor întreprinderi dispuse să achiziționeze licența pentru brevetul existent, etc.( Schema)

Excepții privind licențierea

În cazul în care brevetul în etapa de examinare a brevetabilității și cumpărătorul / licențiatul furnizează (pe cheltuiala sa) un plan de afaceri detaliat vizând o perioadă de minim 5 ani, respectiv o investiție pentru aducerea la un stadiu comercial al brevetului de cel mult 2 ani de la data semnării contractului de licență, sau prezintă o propunere de investiție financiară solidă pentru faza de dezvoltare experimentală a produsului / tehnologiei în UPB, cuantumul redevențelor anuale poate fi stabilit la un prag minim de 1%.

Cesiunea PI a UPB către inventator(i)

Cesiunea proprietății intelectuale pe care UPB a decis să nu o comercializeze

Cesiunea proprietății intelectuale, pe care UPB a decis să nu o comercializeze reprezintă un proces prin care inventatorii din UPB solicită atribuirea DPI asupra unei PI, care nu face obiectul unei decizii de comercializare, propusă de Echipa pentru marketing și comercializare și SITT.

În acest caz, Echipa pentru marketing și comercializare va notifica în mod oficial inventatorul(ii) prin e-mail asupra deciziei de a renunța la comercializare și, la primirea acestui mesaj, inventatorul(ii) poate(pot) solicita să i(li) se atribuie acea PI, de asemenea în scris, ca răspuns la e-mailul primit.
Această corespondență pe e-mail va fi supusă unei analize de „due diligence” la nivelul UPB, în sensul că, de exemplu, orice co-proprietar sau finanțator al acelor DPI vor fi, de asemenea, notificați / consultați cu privire la decizia Echipei pentru parteneriate și comercializare, în sensul formulării unei opțiuni de a încerca comercializarea acestora, prin atribuirea respectivelor DPI, iar în caz de refuz acestea putând fi oferite inventatorului (inventatorilor).

Înainte de a le fi atribuite respectivele DPI, inventatorii vor fi solicitați să-și prezinte motivele pentru care doresc să li se atribuie PI în cauză și li se poate cere să demonstreze capacitatea lor rezonabilă de a comercializa aceste DPI.

Există două instrumente legale care reglementează transferul de PI către inventator:
Un Acord de cesiune și
Un Acord de distribuire a unei cote părți din veniturile generate prin comercializare către UPB.
Inventatorii care preiau proprietatea asupra respectivelor DPI nu mai sunt eligibili să primească o cotă parte din fluxul de venituri pe care UPB îl poate acumula din comercializare, în conformitate cu Schema de recompensă pentru inventatorii din UPB.
La atribuirea respectivelor DPI, inventatorul(ii) va(vor) fi singurul(ii) responsabil(i) pentru comercializarea PI asociate și pentru respectarea termenelor limită de depunere a cererilor de brevet de inventie și a costurilor asociate.
În această situație, este de reținut faptul că se atribuie respectivele DPI cu titlu personal și că activitățile legate de respectivele DPI sunt supuse politicii UPB privind conflictul de interese și impun completarea unei declarații anuale, așa cum se menționează în procedurile specifice din universitate

PI pentru studenții UPB

Ghid flux activități pentru aplicarea politicii de proprietate intelectuală de către studenții din UPB

Deoarece studenții din UPB nu au statutul de angajați, aceștia sunt tratați diferențiat în ceea ce privește PI pe care o generează în timpul activităților lor din programele de studii (licență, master, doctorat, inclusiv studii post-doctorale).

În principiu, un student deține PI pe care o generează, cu excepția cazului în care se aplică una dintre următoarele excepții:
1. Generarea PI face obiectul unor reglementări speciale privind programele de studii, conform legislației de specialitate din țara noastră, sau al unui acord cu o organizație independentă (din afara UPB) prin care PI este cesionată către UPB sau către o terță parte; sau
2. Generarea PI se bazează pe DPI preexistente, generate de angajați sau de “asociați” ai UPB; sau 3. Generarea PI se face în colaborare cu angajații sau “asociații” UPB; sau
4. Studenții sunt sau au statut de angajat ai UPB (caz în care sunt tratați, prin lege, ca angajați ai UPB, cu drepturi depline).

Dacă programul de studii ale unui student din UPB fac obiectul unui acord special de studii (adică, excepția 1, de mai sus), atunci studenții și universitatea ar trebui să fie părți ale acelui acord. Alternativ, dacă studenții participă la un program de cercetare în care DPI asupra rezultatelor obținute este fixat prin termenii și condițiile contractuale, studentul va fi invitat să contrasemneze o scrisoare de atribuire a DPI către respectivul student, prin care să fie precizați în mod explicit termenii specifici DPI asupra rezultatelor generate în cursul programelor de studii. În circumstanțele în care studenții sunt obligați să cesioneze DPI către UPB (adică excepțiile 2÷4 de mai sus), aceștia vor fi tratați la fel ca și angajații UPB în cadrul Sistemului de recompense acordate inventatorilor.

Certificarea DPI acordate studenților

Pot exista anumite situații în care un student solicită o adeverință din partea UPB prin care să se confirme că deține anumite DPI pentru rezultate ale activității desfășurate pe care le-au generat în cursul programelor de studii parcurse în universitate. Pentru a determina exact situațiile în care UPB poate emite astfel de adeverințe, va trebui să se dovedească faptul că nu se aplică nici una dintre cele patru excepții cuprinse în politica de PI a UPB, menționate mai sus, și că nu există obligații către terți cu privire la respectivele DPI. În acest sens, trebuie completat un formular de verificare a situaţiei legale şi financiare preexistente (“IP due diligence”) în materie de proprietate intelectuală (disponibil la SITT), iar Echipa pentru parteneriate și comercializare trebuie să efectueze această analiză.

Este important de reținut că scopul eliberării unei asemenea adeverințe este de a confirma că nu se aplică nici una dintre cele patru excepții cuprinse în politica de PI a UPB și că UPB nu va revendica acele DPI. Totodată, este important de menționat că prin eliberarea acestei adeverințe nu oferă nicio garanție cu privire la problemele legate de libertatea de operare – FTO (acțiunile de valorificare sau de comercializare a PI pot fi făcute fără a încălca DPI deținute de către alte organizații sau persoane fizice).

De asemenea, se recomandă contractarea unei consultanțe juridice independente, în timpul negocierii unui eventual contract de comercializare cu UPB Innovation S.A. În acest sens, UPB nu este responsabilă, direct sau indirect, pentru orice act de neglijență, abatere gravă sau încălcare a contractului care se referă la orice tranzacție efectuată de către UPB Innovation S.A. în legătură cu valorificarea DPI acordate studenților.

Acord transfer IPR

Descărcați modelul de transfer IPR

Indicatori valorificare PI

Listă indicatori de valorificare a rezultatelor CDI din UPB

NR. CRT.	NUME INDICATOR	DESCRIERE/DEFINIȚIE	SURSA	CATEGORIE	MOTIVAȚIE/ARGUMENTE
1	Brevete acordate	Numărul de brevete acordate pe baza activităților CDI din universitate	UPB	Output, Impact	Brevetele sunt importante pentru a proteja rezultatele obținute din activitățile CDI, pe durată limitată de timp, pentru a face posibilă continuarea dezvoltării lor și / sau valorificarea lor în sens comercial
2	Proiecte / activități inovative incubate	Numărul de proiecte care sunt susținute prin facilitățile oferite de incubatorul din universitate, în sensul că inițiatorii își valorifică ideile inovative beneficiind de consultanță, finanțare, integrare în rețele colaborative sau asistență juridică	UPB	Proces, Impact	Facilitățile incubatorului sunt părți importante ale ecosistemului antreprenorial, susținând posibilitățile de transformare a ideilor în întreprinderi profitabile.
3	Firme spin-off rămase pe piață	Numărul de companii spin-off înființate, funcționând cel puțin trei ani, provenind din universitate, adică companii inițiate fie de studenți, fie de angajați, cu sau fără un portofoliu activ de PI, sau de către persoane din afara UPB, pe baza portofoliului de PI deținut de către UPB	UPB	Output, Impact	Companiile spin-off ilustrează disponibilitatea, implicarea și capacitatea universității de a susține inovarea deschisă.
4	Număr de licențe acordate	Numărul de licențe, pe baza activităților CDI din universitate, acordate de către UPB	UPB	Output, Impact	Licențele sunt esențiale pentru procesul de comercializare a ideilor provenite din cercetare, ca test relevant pentru aplicabilitatea lor practică.
5	Dezvoltarea de software Open source	Proporția de programe (fie ca mărime, fie ca număr de pachete de programe etc.) create în universitate, utlizabile cu titlu și/sau de dezvoltat / adaptat / modificat în viitor	UPB	Output, Impact	Dezvoltarea de Software Open Source este o cale de a disemina cunoașterea în cadrul comunității academice, cu impact și asupra universității, în ansamblul său. Totodată, dacă este posibil, o parte a dezvoltării de Software poate fi valorificat în sens comercial.
6	Număr de colaborări industriale	Ponderea veniturilor din cercetare, corespunzătoare colaborărilor cu mediul industrial, ca finanțări directe provenite din industrie sau destinate dezvoltării acestor colaborări, cu finanțare din fonduri publice	UPB	Imput, Proces, Output, Impact	Colaborarea industrială arată că cercetarea aplicativă creează valoare, care merită să fie finanțată din diferite surse (organizații publice sau private); toate oportunitățile trebuie să fie valorificate.
7	Număr de co-publicații cu mediul industrial	Procentul de publicații, cu cel puțin un co-autor din mediul industrial, cu recomandarea de publicare în reviste / volume de conferințe științifice indexate în diferite baze de date	Scopus, WoS, “repository” tehnico-științific al UPB etc.	Proces, Output, Impact	Co-publicațiile împreună cu mediul industrial reflectă buna colaborare mediu academic – firme. Procentul de astfel de publicații trebuie să fie rezonabil, căci și cercetarea fundamentală este importantă.
8	Număr de publicații științifice citate în brevete	Ponderea publicațiilor științifice din universitate citate în cel puțin un brevet internațional, cu recomandarea de apariție a referințelor în diferite baze de date indexate	Publicații științifice citate în brevete (WoS, ESPACENET)	Output, Impact	Citarea publicațiilor științifice în brevete indică faptul că cercetarea joacă un rol important în procesul de brevetare.
9	Număr de studenți doctoranzi angajați în mediul industrial	Ponderea doctoranzilor angajați în industrie	UPB	Proces Impact	Aceasta reflectă atractivitatea studiilor doctorale pentru autoritățile publice, industrie și universitate, pe baza ponderii doctoranzilor angajați în industrie.
10	Competențe antreprenoriale	Ponderea absolvenților de licență și masterat cu abilități antreprenoriale, respectiv dobândirea de abilități antreprenoriale prin cursuri, participarea la proiecte sau alte asemenea activități educaționale, adică printr-o combinație de educație și cercetare, cotată cu cel puțin 30 de credite transsferabile – ECTS	UPB	Proces Output, Impact	Are rolul să modeleze / dezvolte o mentalitate creativă și antreprenorială pentru studenți, ca bază pentru susținerea implicării în activități inovative.

SIIT

Serviciul de Inovare și Transfer de Tehnologie (SITT),

în cadrul DMACS, pentru promovarea, dezvoltarea și creșterea calității instrumentelor de protejare a PI și activitățile de transfer de cunoaștere din universitate.

Activitățile SITT cuprind:
Evaluarea potențialului comercial al DPI rezultate din activitățile de cercetare și dezvoltare;
Sprijinirea și consultanța oferită pentru protejarea și comercializarea DPI;
Sprijinirea și consultanța oferită pentru pregătirea strategiilor și planurilor de afaceri, care să justifice crearea de firme Spin-Off/Out și Start-up în UPB; și
Identificarea și gestionarea DPI care rezultă din activitățile de cercetare, oferind și consiliere / servicii de formare profesională continuă, pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale comunității de cercetare și studenților din UPB.

În activitățile sale, SITT este sprijinit de Echipa pentru parteneriate și comercializare constituită din reprezentanți desemnați de facultăți, care au misiunea de a identifica rezultatele de cercetare și DPI realizate/în curs de realizare la nivelul facultății, de a le analiza din perspectiva necesității protecției acestora în legătură cu potențialul lor de comercializare.

Rezultatele finale ale analizelor SITT, realizate în colaborare cu Echipa pentru parteneriate și comercializare, sunt transmise Comisiei Consultative de Legătură cu Mediul Economic. Rezultatele activității Comisiei sunt înaintate la nivelul CA al UPB, care decide asupra comercializării și încheierii acordurilor/contractelor cu compania UPB Innovation S.A., care realizează toate diligențele de comercializare.

Echipa Serviciului de Inovare și Transfer de Tehnologie – SITT

Prof. Alexandru Marin

alexandru.marin@upb.ro

Student doctorand / Expert EEN
Laura Florentina Boanță laura.boanta@upb.ro

Economist / Expert EEN
Gabriel Boanță gabriel.boanta1006@upb.ro

Marketing și comercializare

Procedura înființare firme de tip start-up în UPB

Fiecare firmă de tip start-up din UPB are specificul ei, cu diferite nevoi, iar traseul de evoluție depinde de o gamă largă de factori, precum: industria (tehnologie și piețe) în care activează, finanțarea de care dispun, partenerii cu care pot colabora etc.

Echipa de suport Start-up din UPB are o experiență dovedită în crearea, dezvoltarea și vânzarea / transferarea afacerii către alți investitori sau companii, pe baza activităților CDI din UPB și vă pot oferi asistență în „călătoria” dvs. antreprenorială, indiferent de ruta pe care o va urma firma de tip start-up. Concret, serviciile echipei de suport Start-up din UPB sunt oferite personalului academic și studenților universității noastre, care formează companii bazate pe tehnologie, cu DPI obținute în UPB.

Etape pregătitoare pentru lansare start-up

Lansarea unei firme de tip start-up este o întreprindere majoră. În calitate de inițiator al unei activități de cercetare în jurul căreia se va „construi” noua firmă, este foarte probabil că aceeași persoană va îndeplini un rol major (managerial) în start-up, precum și calitatea de prim acționar (membru fondator).

Echipa de suport Start-up din UPB vă poate acorda un sprijin important în etapele pregătitoare pentru înființare (pre-formare), cu o serie de sfaturi și asistență practică, precum și cu recomandarea unor experți pentru activități de mentorat.

În etapa de pre-formare, este nevoie de un efort laborios de pregătire, care va oferi inițiativei dvs. o bază solidă pentru obținerea unui succes antreprenorial.

Colaborarea start-up cu Echipa pentru parteneriate și comercializare

Rolul Echipei pentru parteneriate și comercializare, la nivel de facultate este:
Identificarea și protecția proprietății intelectuale (PI). PI se asociază cu avantaj competitiv major și, în absența unor DPI protejate corespunzător, nu se justifică înființarea unei firme de tip start-up;
Completarea formularului de „due diligence” pentru a identifica cu exactitate cine deține PI, cuprinzând informații esențiale asupra cărora investitorii și managementul oricărei companii vor să fie în deplină cunoștință de cauză; Elaborarea unei strategii de management a DPI, pe termen mediu și lung.

Rolul echipei de suport Start-up din UPB este:
Evaluează potențialii clienți și piața pentru firma de tip start-up și susține dezvoltarea unui model de afacere inovativă, inclusiv oferta specifică obținerii unui avantaj competitiv. Cu alte cuvinte, o tehnologie „excelentă” (“technology push”) nu este suficientă – este nevoie și de clienți (“market pull”);
Ajută la elaborarea unui „business case” și a unui „pitch” de investiții, pentru a vă ajuta să accesați surse de finanțare, de toate tipurile (public și privat).

Demarare start-up

Înființarea start-up
Aspectele esențiale Elementul complicat îl constituie pentru a asigura compania:
Are acces la adresa IP necesară (inclusiv orice licențe de la Imperial și alte universități);
Are relațiile de muncă corecte;
Este structurat într-un mod adecvat pentru viitorii investitori;
Nu creează nicio obligație fiscală pentru universitari;
Se asigură că toată lumea este destul de stimulată pentru munca viitoare (prin opțiuni de acțiune și investire).

Avem un proces standard pentru a face acest lucru cât mai lin posibil. În funcție de ruta pe care o selectați în Founders Choice, vom contribui, de asemenea, la înființarea companiei cu proprii consilieri legali și financiari independenți, asigurători, o identitate de marcă și un site web, cont bancar și vom oferi instruire pentru a vă ajuta cu responsabilitățile fondatorului.

Pe cine contactăm

Prof. Alexandru Marin

alexandru.marin@upb.ro

Student doctorand / Expert EEN
Laura Florentina Boanță laura.boanta@upb.ro

Economist / Expert EEN
Gabriel Boanță gabriel.boanta1006@upb.ro